Umblărici.ro

de Victor Partan

Cit ai zice Kalimera, am hotarit sa ma întorc în locul care, acum doi ani, m-a convins să nu îmi mai petrec nicio vacanţă pe litoralul românesc. Possidi este o staţiune situată aproape de extremitatea sudică a braţului Kassandra, într-o zonă rustică a Greciei. Nu sunt un împătimit al călătoriilor, aşa că nu mă aventurez să folosesc epitete şi metafore „de specialitate” pentru a picta în cuvinte peisajele de acolo. Vă las să le descoperiţi singuri. Mă limitez la a enumera ce m-a impresionat acolo: civilizaţia, apa turcoaz a mării Egee, palmierii şi portocalii de pe marginea şoselelor impecabile.

Am plecat cu maşina din Bucureşti pe la două dimineaţa. Drumul prin Bulgaria a fost lipsit de peripeţii, întrucât trecerea spre Grecia se face prin Sofia, adică sunt indicatoare la tot pasul. Este greu să te rătăceşti. Multă poliţie, dar nu am fost opriţi, în condiţiile în care am mers regulamentar. Ruse – Plevna – Sofia – Kulata. Acesta a fost traseul prin ţara vecină, în mare parte pe autostradă. Nicio problemă la graniţă, aşa că am intrat pe la prânz în Grecia, urmând ruta Seres – Salonic – Nea Moudania – Kalithea – Possidi. Dacă eşti pe o parte a străzii şi vrei faci o fotografie cuiva aflat pe partea cealaltă, atunci maşinile se opresc până faci poza. Nu credeam că este posibil, dar mi s-a întâmplat.

Sâmbătă, pe 18 aprilie, am făcut o plimbare în Kalithea, un fel de Neptun, aflat la 16 km de Possidi. „Dacă nu facem baie în apa asta turcoaz, atunci am venit degeaba până aici”, ne-am zis. Şi ne-am băgat în mare, profitând că afară erau cam 23 de grade Celsius. Apoi ne-am plimbat pe străzile cu portocali, până când am poposit la o terasă unde am mâncat calamari cu cartofi prăjiţi. Nu îmi plac chestiile marine, dar grecii au un fel anume de a prepara calamarii.

Trei nopţi de cazare la un hotel de trei stele, cu micul dejun şi cina incluse, au costat 103 euro de persoană (in perioada sarbatorilor Pascale). În cameră am avut până şi aragaz. S-au mai adăugat câte 30 de euro pentru drum (am fost trei în maşină).

Nu vreau să îi pun beţe în roate Elenei Udrea, dar în România, pentru asemenea condiţii, cred că plăteşti mai mult, în timp ce recepţionerii şi ospătarii se uită cu scârbă la tine, iar manelele se aud „la maxim” din Touareg-uri şi Merţane. În plus, Marea Neagră şi clima de aici nu se pot compara cu Egee şi cerul senin de acolo. Vă puteţi convinge singuri.