Băneasa: low cost – low services
de A. Panait
O duminică de martie. Aeroportul Băneasa. Eu, nevastă-mea şi fiica mea de 1 an şi opt luni.
Am ajuns, conform legilor antitero, cu două ore mai devreme. Unde facem check-in-ul pentru cursa Wizzair de Dortmund? A, iată un birou de informaţii. Duduia de la ghişeu mă priveşte plicitisită de după geamul securizat. Stă răsturnată in scaun. “Staţi in sala de asteptare! O să fiţi anuntaţi prin difuzoare”. Mă conformez, poate dacă ii zic ceva o să fiu acuzat de terorism! Trece o oră, mi-e sete, fiică-mea urlă. O doamnă mă aude vorbind cu nevasta şi îmi spune unde se face check-in-ul. Si ea merge la Dortmund şi deja a predat bagajele. Mă reîntorc la informaţii, unde mi se spune că “eu de unde să ştiu unde se face check-in-ul, pe mine nu m-a anunţat nimeni”. Ciudat, nici pe mine! Măi să fie! A cui o fi oare obligaţia să anunţe treburile astea? A companiei, a aeroportului? Cu aceste gânduri în cap ajung la coadă. Si ce coadă! Ca in vremurile bune, când mă lăsa tata la lapte şi pe frati-miu la unt, în timp ce el se ducea la hârtie igienică si mama la ouă.
(more…)
